Posts Tagged ‘ Faina ’

Bagels (painici evreiesti)

Reteta provine dintr-o carte cu preparate pentru micul dejun pe care mi-am achizitionat-o de curand.

Aceste painici, cunoscute in tarile vorbitoare de limba engleza ca bagel(s), isi au originea in comunitatile evreiesti din Polonia sec. al XVI-lea. In secolul al XIX-lea erau deja populari in Londra si tot in acest timp au ajuns si peste ocean, unde imigrantii evrei de la acea vreme au pus bazele unor afaceri profitabile cu aceste painici, mai ales in zona New York-ului.

Traditional painicile sunt rotunde, inelate si pot fi simple aurii, sau acoperite cu seminte de susan sau mac, iar mai nou cu sare, seminte de floarea soarelui, in , ovaz etc. Coaja tare si lucioasa se obtine prin fierberea painicilor inainte de coacere. Taiate in doua pot fi umplute cu crema de branza, gem, mezeluri, salate, peste afumat ;i orice altceva va mai puteti gandi.

Ingrediente pentru 12 bucati:

30 g drojdie proaspata sau 15 g drojdie uscata
2 linguri ulei
2 lingurite sare
50 g zahar
500 g faina simpla sau integrala
1 ou batut pentru glazura

Dizolvati drojdia in 250 ml apa calduta si adaugati uleiul. Amestecati faina cu zaharul si sarea, faceti o adancitura si turnati amestecul de drojdie.

Aluatul se framanta 10 minute, pana se desprinde de marginile vasului. Apoi se acopera cu folie sau un servet umed si se lasa la dospit pana isi dubleaza volumul.

Cand si-a dublat volumul se framanta inca 8-10 minute apoi se imparte in 12 bile.

In centrul fiecarei bile se face cu degetul o gaura care se largeste pana se obtine forma inelara. Painicile se aseaza in tava acoperita cu hartie de copt se acopera cu folie sau un servet umed si se mai lasa sa creasca 15 minute.

Intre timp se pune pe foc o oala cu apa, iar cand aceasta fierbe, se pun painicile inauntru, atatea cate incap odata fara se se suprapuna si se fierb la foc mic, cate un minut pe fiecare parte. Se scot cu spumiera in tava tapetata cu hartie de copt, se lasa sa se raceasca cateva minute si se ung cu oul batut.

Se coc la cuptorul incins la 200 grade timp de 20-25 minute.

Pe mine m-au cucerit definitiv!

Grisine „spic de grau”

Eu fac o pâine care îmi place foarte mult, în formă de spic de grâu (odată și odată o voi pune și aici). Zilele trecute aveam chef de grisine și am zis să încerc pe ele ”tehnica” formării spicului. Așa au luat ființă aceste grisine ”spic de grâu”. Sunt tare simpatice, nu credeți?

Puteți face grisinele în acest fel după orice rețetă care vă place, a mea e așa:

350 g făină de pâine (650)
25 g drojdie proaspătă
1, 1/2 linguriță sare
50 ml ulei măsline
apă călduță cât cuprinde (cam 180 ml)

Drojdia se freacă între palme cu puțină făină și se amestecă la restul cantității de făină. Se adaugă sarea, uleiul de măsline, apa și se frământă un aluat neted, elastic, care se lasă să crească până își dublează volumul. Când aluatul e dospit se unge suprafața de lucru cu puțin ulei sau se presară făină (se lucrează mai ușor cu ulei, dar eu pe negândite îmi presărasem făină, din obișnuință :)). Se întinde o foaie de grosimea unui deget, din care se taie fâșiuțe, lungi cam tot cât un deget, care apoi se rulează lungi de aprox. 15-20 cm.

Cu ajutorul unui cutter sau a unui cuțit bine ascuțit se secționează marginile grisinelor, avînd grijă ca tăieturile de pe cele două margini să fie intercalate. Se prind capetele grisinelor și se trag ușor, pentru ca ”spicele” să se desfacă.

Se pun într-o tavă în care s-a așezat hârtie de copt, se ung cu ulei de măsline, se presară sare grunjoasă și se coc la 200 grade 15-20 minute, până sunt rumenite.

Sunt fantastice alături de o bere rece, iar dacă mai e și un film bun pe care să-l vedem, fac o seară perfectă :).

Paine din faina de alac

Acum ceva vreme am găsit la un magazin cu produse naturiste făină integrală de alac. Era pentru prima oară când vedeam așa ceva la noi, dar cunoșteam alacul din diverse rețete de pâine pe care le-am găsit pe net (în engleză e spelt).

Am luat un kilogram de făină (m-a costat 9 lei), bucuroasă fiind de descoperirea mea și abia așteptînd s-o încerc într-o pâine. Rezultatul a fost peste așteptările mele, a ieșit o pâine deosebit de gustoasă, cu o aromă de alune, mult mai bună, după părerea mea, decât pâinea din făină integrală de grâu.

Despre această cereală am gasit câteva informații interesante. Alacul sau grâul cu bob îmbrăcat (lat. Triticum speltae) este o cereală păioasă din familia gramineelor (grâului). Are un singur bob în spiculeţ, învelit strâns în palee. A fost cultivat intensiv în Europa Centrală încă din preistorie până în secolul al XIX-lea, când apariția unor specii de grâu ameliorate au dus aproape la dispariția sa. Alacul este mult mai puţin pretenţios în comparaţie cu grâul tradiţional folosit pentru prepararea pâinii, el se adaptează extrem de uşor la condiţiile de mediu foarte diverse, suportă excelent seceta, creşte pe orice fel de sol. Are un avantaj enorm, datorită faptului că nu lasă buruienile să crească, deci poate fi cultivat fără utilizarea chimicalelor, a pesticidelor. Stratul de pleavă, care îmbracă gros bobul, asigură protecţie boabelor de alac, până la prelucrarea finală, faţă de poluările atmosferice de orice fel. Datorită acestor calități, cât și valorilor sale nutritive a fost readus în actualitate odată cu moda mâncării „bio”. Conţinutul său de vitamine şi de săruri minerale este unic: în alac se regăsesc aproape toate componentele din grupul vitaminelor B, precum şi un conţinut foarte mare de vitamina E. În produsele alimentare preparate din alac există un conţinut ridicat de calciu, magneziu, fosfor, seleniu, care este de 7-8 ori mai mare decât în cazul produselor alimentare pe bază de alte cereale. În comparaţie cu cerealele tradiţionale, grâul cu bob acoperit are un conţinut mai redus de hidrocarburi, se absoarbe mai greu, deci poate fi folosit şi de bolnavii de diabet. Conţinutul său de acizi graşi esenţiali are un efect benefic asupra sistemului nervos.

Pâine din făină de alac – rețeta

Pentru maia:

20 g drojdie proaspătă
70 ml apă
făină (650) cât cuprinde

Pentru aluat:

500 g făină de alac
200 g făină pâine (650)
maiaua
10 g drojdie proaspătă
1 lingură rasă sare
200 ml bere brună (se poate înlocui cu apă)
apă cât cuprinde

Cu o seară înainte se prepară maiaua. Drojdia se dizolvă în apă și se încorporează atâta făină cât să se formeze un aluat neted. Se taie în cruce deasupra, se pune într-un vas care se acoperă cu folie și se lasă să dospească la temperatura camerei.

A doua zi în vasul de frământat se pun cele două tipuri de făina, drojdia care se freacă în palme cu puțină făina, maiaua, sarea, apoi berea și apa.

Se frământă un aluat neted care se lasă la dospit la căldură, până își dublează volumul.

Când a dospit, aluatul se taie în două și se formează pâinicile. Eu am făcut una rotundă și una lunguiață.

Pâinicile se presară cu făină, se așează pe hârtie de copt sau pe o planșetă presărată ci griș sau mălai, se acoperă și se lasă să crească până aproape își dublează volumul. Înainte de a se da la cuptor se crestează. Se coc în cuptorul preîncălzit la 200 grade timp de 35 minute.